Dimensiuni saliente ale identităţii în situaţia de ameninţare a autoevaluării

Simona Andreea Irimiea , Mihaela Boza

Rezumat: Cercetarea studiază preferinţa pentru anumite dimensiuni ale identităţii ca metodă de a reduce impactul negativ al ameninţării autoevaluării. Ipotezele cercetării presupun că tipul de sarcină (relevantă/nerelevantă pentru sine) şi feedbackul primit (pozitiv/negativ) vor determina participanţii să prefere să se auto‑evalueze în funcţie de diferite aspecte ale identităţii (personală/social‑etnică). Participanţii sunt 240 de elevi la Şcoala Postliceală Sanitară Iaşi. Instrumentele utilizate sunt: pentru măsurarea variabilelor independente – Chestionar demografic, Chestionar de judecată estetică (sarcina nerelevantă)/Senzitivitate socială (sarcina relevantă) urmat de feed back; pentru variabilele dependente – Chestionar de Identitate, Scala „Sinele şi Celălalt” şi Scala „Includerii celuilalt în sine”. Metoda este experimentală, cu un design mixt 2 (sarcina) × 2 (feedback) × 2 (gen) × 2 (identitatea), ultima variabilă fiind intragrup. Ca VD s‑a măsurat şi ameninţarea percepută (excludere şi intruziune). Testele ANOVA Univariat şi cu Măsurări repetate au evidenţiat faptul că, în sarcini relevante, cu feedback negativ şi, în cele nerelevante, cu feedback pozitiv, este preferată autoevaluarea pe dimensiunea identităţii personale, iar în celelalte situaţii identitatea socială. Participanţii se simt mai ameninţaţi când primesc feedback pozitiv, mai ales în sarcini nerelevante. Alegerea unei dimensiuni identitare pentru a reduce ameninţarea autoevaluării poate să depindă de importanţa grupului pentru sine sau de coeziunea grupului.
Cuvinte‑cheie: comparare socială, identitate socială, identitate personală, menţinerea autoevaluării, diferenţiere optimă

Salient identity dimensions in the situation
of threat for self‑evaluation
Abstract: This research studies the preference for certain dimensions of identity as a method to reduce the negative impact of threat for self‑evaluation. The hypotheses assume that the task (self‑relevant/non self‑relevant), the feedback (positive/negative) will lead to a strategic selection of self‑evaluation dimensions of identity (personal/social‑ethnic). Participants are 240 students in the Medical College in Iaşi. The measures are: for the I.V.s – demographic questionnaire, esthetic judgment (non self‑relevant task)/social sensitivity (self‑relevant task) followed by feedback; for the D.V.s: the identity questionnaire, the self and other scale, the inclusion of other in the self scale. The method is a mixed experimental design, with a 2 (task) x 2 (feedback) x 2 (sex) x 2 (identity), with the last variable within subjects. ANOVA Univariate and repeated measures showed that in self‑relevant tasks, followed by negative feedback, and in non self‑relevant tasks, followed by positive feedback, the participants prefer the personal identity for self‑evaluation, and in the other situations they prefer the social identity. The participants feel more threatened when they receive positive feedback, particularly in non self‑relevant tasks. The choice of an identity dimension for self‑evaluation may depend on the group importance for the person or on group cohesiveness.
Keywords: social comparison, social identity, personal identity, self‑evaluation maintenance, optimal differentiation

Salliantes dimensions de l’identité dans la situation
de la menace pour l’autoévaluation
Résumé: Cette recherche étudie la préférence pour certaines dimensions de l’identité pour réduire l’impact négatif de la menace pour l’autoévaluation. Les hypothèses suppose que la tache (relevante/ non‑relevante pour le soi) et le feedback (positif/négatif) vont déterminer un choix stratégique d’une dimension identitaire (personnelle/social‑ethnique) selon laquelle la personne préfère se évaluer. Les participants sont 240 étudiants dans le Collège de médecine de Ia[i. Les mesures sont: pour les V.I. – un questionnaire démographique, un questionnaire de jugement esthétique (tache non‑relevante) ou de “sensitivité” sociale (tache relevante) suivis par un feedback; pour les V.D. on a utilise un questionnaire d’identité, l’échelle Moi et L’autre, et l’échelle l’inclusion de l’autre dans le Soi. La méthode est expérimentale avec un design mixte de type 2 (tache) x 2 (feedback) x 2 (sexe) x 2 (identité), avec la dernière variable intragroupe. ANOVA Univariate et mesures répétées montrent que dans les taches relevantes pour le soi suivis par un feedback négatif et dans les taches non‑relevantes, suivis pas un feedback positif, les participants préfèrent se évaluer sur une dimension personnelle de l’identité, et dans les autres situations ils préfèrent la dimension sociale ou ethnique. Les participants se considèrent plus menaces lorsqu’ils reçoivent un feedback positif surtout pour une tache non‑relevante que dans d’autres situations. Le choix d’une dimension identitaire pour l’autoévaluation peut être dépendant de l’importance du groupe pour la personne ou de la cohésion perçue du groupe.
Mots‑clé: comparaison sociale, identité sociale, identité personnelle, maintenance de l’autoévaluation, différentiation optimale

Comments are closed.