Numarul 06/2000

Integrare europeană şi identitate religioasă

Miercuri, 21 Februarie 2007

Mihai Curelaru, Dorin Nastas, Camelia Puzdriac

Rezumat: În acest studiu ne-am propus să arătăm raporturile de asumare dintre identitatea românească, europeană şi cea religioasă (ortodoxă şi catolică) şi manifestarea tendinţei pro-europene în situaţia punerii în discuţie a unor valori culturale şi religioase, la trei grupuri luate în cercetare: laici ortodocşi, clerici ortodocşi şi catolici. Rezultatul principal al cercetării arată că, în ceea ce priveşte orientarea pro-europeană, există cel puţin două luări de poziţie. O categorie de subiecţi, predominant laici ortodocşi şi catolici prezintă o puternică tendinţă spre europenizare şi ecumenism, considerând ca necesară păstrarea unui număr redus de idei şi credinţe religioase proprii, slab individualizante într-o Europă unită. Cea de a doua orientare, dominată de clericii ortodocşi, merge pe o distincţie clară între integrarea europeană economică, politică şi militară şi problema cultural-religioasă, considerând ca obligatorie păstrarea nucleului naţional de valori, comportamente şi credinţe religioase.

Abstract: This paper addresses the issue of social identification and content interplay concerning three social identities – religious (catholic and orthodox), national (romanian) and european –studied in three social groups: laic orthodox, orthodox clerics and catholics. The main result suggests that there are at least two orientations or positions concerning European integration process. On the one side Romanians, especially laic orthodox and catholics, subscribe for fastening European integration and ecumenism, preserving only a little amount of orthodox dogma precepts in the unified Europe. On the other side, represented mostly by Romanian orthodox clerics, the process of military, political and economical integration is seen as separate from cultural and religious domain where the distinctivity of values and traditional dogma must be preserved.

Résumé: Notre recherche se propose d’’étudier les contenus et les rapports qui s’établissent entre trois types d’identité envisagés -– l’’identité religieuse (orthodoxe et catholique), l’’identité nationale (roumaine) et l’identité européenne. Les sujets impliqués ont été des Roumains qui formaient trois groupes distincts: laïques orthodoxes, ecclésiastiques orthodoxes et catholiques. Les résultats de la recherche prouvent l’existance des points de vue différents concernant la problématique de l’’intégration européenne de la Roumanie. Une catégorie de sujets, en majorité laïques orthodoxes et catholiques, manifeste une forte tendance vers l’intégration et l’œucuménisme, tout en acceptant de renoncer à une partie des idées et des croyances réligieuses propres. Une autre catégorie, représentée par les ecclésiastiques orthodoxes, insiste sur une distinction nette entre l’’intégration européenne économique, politique, militaire et religieuse, considérant comme obligatoire le maintien d’un noyau national de valeurs, de comportements et de croyances réligieuses.

Înapoi