Numarul 10/2002

Fluenţa cognitivă şi mecanismele schimbării atitudinale

Luni, 19 Februarie 2007

Andrei Holman

Rezumat: Experimentul încearcã integrarea conceptului de „fluenţã a reactualizãrii” în cadrul teoretic al raporturilor dintre atitudine şi comportament, cu precãdere în cel al schimbãrii atitudinale determinate pe baze comportamentale. Obiectivele demersului nostru sunt urmãtoarele: introducerea şi validarea unei noi tehnici de inducere a disonanþei cognitive – reactualizarea cu fluenţã scãzutã a comportamentelor proatitudinale; evaluarea în acest context metodologic a perspectivelor moderne asupra schimbãrii atitudinale mediate, în accepţiunea clasicã, de disonanţa cognitivã; completarea cadrului teoretic privind legãtura dintre comportamentul anterior şi atitudinea corespunzãtoare, prin evidenţierea unei limite de valabilitate a modelului lui Fazio.
Abstract: The experiment attempts to integrate retrieval fluency in the theoretical framework of attitude – behavior relationships, especially regarding behavior-based attitude change. Our research has the following goals: to insert and validate a new technique of inducing cognitive dissonance – low retrieval fluency of pro-attitudinal behaviors; to evaluate in this methodological context each modern perspective on attitude change mediated by classical cognitive dissonance; to supplement the theoretical framework of past behavior – attitude links, by pointing out a validity limit of Fazio’s model.
Résumé: L’’expériment essaye d’integrer la facilité du rappel dans le cadre théorique des rapports entre l’’attitude et le comportement, particulièrement dans le changement de l’’attitude déterminé sur des bases comportementales. Les objectifs de notre investigation sont: l’’introduction et la validation d’’une nouvelle technique d’’induction de dissonance cognitive: le rappel des comportements consonants avec l’’attitude à bas facilité; l’évaluation dans ce cadre méthodologique de chaque perspective moderne sur le changement de l’attitude mediée en acception classique par la dissonance cognitive; le complément du cadre théorique concernant les rapports entre le comportement passé et l’attitude corespondante, soulignant une limite de valabilité du modèle de Fazio.

Înapoi