Numarul 12/2003

Salienţa morţii şi percepţia devianţei

Miercuri, 21 Februarie 2007

Daniela Pop, Ştefan Boncu

Rezumat: Cercetãrile din cadrul paradigmei propuse de teoria managementului fricii de moarte demonstreazã cã activarea gândurilor legate de propria moarte determinã o negativizare a atitudinilor faþã de devianţi. În lucrarea de faţă, autorii şi-au propus sã verifice (1) dacã salienţa morţii determinã o respingere mai puternicã şi a devianţei tolerate, (2) dacã activarea gândurilor legate de moartea unei persoane apropiate are aceleaşi efecte precum activarea gândurilor legate de propria moarte şi (3) dacã se verificã şi în spaţiul cultural românesc ipoteza necesităţii distragerii conştiente de la problematica morţii pentru ca efectele salienţei morţii sã se înregistreze. Studiul realizat prin experiment creion-hârtie susţine ipotezele formulate. Subiecţii (188 de studenţi) evalueazã actele de devianţã toleratã ca fiind mai grave şi au tendinþa de a-i pedepsi mai puternic pe autorii lor în condiţii de salienţã a morţii, aceste tendinţe fiind mai puternice pentru acele situaţii de devianţã toleratã semnificative pentru subiecţi.

Abstract: The researchers working within the paradigm of the Terror Management Theory (TMT) have proved that the salience of the subjects’ own death influences the attitudes toward transgressors. The authors of this paper hypothesized that (1) death salience influences the degree of rejection of tolerated deviance acts, that (2) activating thoughts related to the death of an important/dear person of the subject will have the same effects as the salience of his own death, (3) that the distraction from the conscious thoughts related to death is necessary for the effects of death salience to appear. This study, a pencil-paper experiment, brings support for all three hypoteses. The subjects (188 students) think that tolerated deviance acts are more serious and they have a tendency to give more severe punishments to the transgressors when death is salient to them. These tendencies are stronger for those deviance situations that are more relevant for the subjects.

Résumé: Les auteurs de la théorie du management de la peur de mort ont montré que la saillance de la propre mort induit des attitudes négatives face aux déviants. Dans cet article, on a verifié 1) si la saillance de la mort détermine le rejet de la déviance; 2) si l’activation des pensées concernant la mort d’une personne aimée a les mêmes effets que l’activation des pensées concernant la propre mort et (3) si dans l’espace culturel roumain le fait de detourner l’’attention du sujet de la problématique de la mort est nécessaire pour qu’on obtienne les effets de la saillance de la mort. On a confirmé ces hypothèses dans un expériment-jugement. Les sujets (188 étudiants) ont trouvé la déviance plus grave et ont puni plus sévèrement les déviants quand la mort était saillante.

Înapoi