Numărul 19 / 2007

Atitudinea faţă de integrarea României în Uniunea Europeanã: impactul nivelului de pesimism

Vineri, 19 Decembrie 2008

Ruxandra Loredana Gherasim, Ana-Maria Dima, Eugen Corneliu Havârneanu

Rezumat: Acest studiu a avut ca scop explicarea atitudinii faţă de integrarea României în Uniunea Europeanã din perspectiva teoriei reformulate a neajutorãrii (Abramson şi col., 1978, Abramson şi col., 1989). Ipoteza principalã a studiului a fost cã persoanele cu stil optimist de atribuire vor avea o atitudine mai favorabilã cu privire la integrare comparativ cu persoanele cu stil pesimist de atribuire. Pentru mãsurarea atitudinii a fost construitã o scalã care a cuprins şase domenii: economic, politic, social, educaţional, juridic şi medical. Pesimismul a fost mãsurat atât direct, prin intermediul expectanţele subiecţilor cu privire la evenimentele viitoare, cât şi indirect prin intermediul stilului de atribuire al evenimentelor pozitive şi negative. Atitudinea şi optimismul/pesimismul au fost evaluate pe un eşantion de 502 subiecţi cu vârsta cuprinsã între 19 şi 52 de ani. Rezultatele obţinute au indicat faptul cã subiecţii cu stil de atribuire pesimist au o atitudine mai puţin favorabilã faţã de integrarea României în Uniunea Europeanã comparativ cu subiecţii cu stil optimist de atribuire. De asemenea, rezultatele au indicat cã deşi apare o legãturã semnificativã între cele douã modalitãţi de mãsurare a optimismului, stilul de atribuire a avut un impact mai puternic asupra atitudinii subiecţilor.

Abstract: The aim of this study was to explain the attitude towards Romania’s integration to EU from the reformulated theory of learned helplessness (Abramson et al., 1978; Abramson et al., 1989). The main hypothesis was that individuals with a optimistic attributional style will be more favorable to the integration compared to pessimists. For the measurement of attitude a six-domain scale was built and used: economical, political, social, educational, juridical and medical. Pessimism was measured directly through the subject.s expectations for future events and indirectly through the attributional style for the positive and negative events. The subjects were 502 with ages between 19 and 52 years old. The results indicate that pessimists have a less favorable attitude towards the Romania.s integration to EU compared to optimists. The results also showed that even though a significant relation exists between the two measures of optimism (direct and indirect), the attributional style had a bigger impact on subject’s attitudes.

Résumé: Le but de l’étude c’était d.expliquer l’attitude envers l’adhésion de la Roumanie dans l’Union Européenne a partir de la théorie reformulée de l’impuissance acquise (Abramson et col., 1978; Abramson et col., 1989). L’hypothèse principale est que les sujets avec un style attributif optimiste seront plus en faveur de l’adhésion que les pessimistes. Nous avons construit une échelle pour mesurer l’attitude pour six domaines: économique, politique, social, éducatif, juridique et médical. Le pessimisme a été mesure par deux modalités: une modalité directe par le moyen des expectations des sujets par rapport aux futurs événements et une modalité indirecte par le style attributif des événements positifs et négatifs. Les sujets sont 502 âgées de 19 à 52 ans. Les résultats montrent que les pessimistes sont moins en faveur de l’adhésion par comparaison avec les optimistes. Les résultats montrent aussi que, malgré une forte relation entre les deux mesures de l’optimisme (directe et indirecte), le style attributif a eu un impact plus fort sur l’attitude des sujets.