Rezumate (Abstract)
- Lungime: 250–350 de cuvinte
- Structură: obiective, metodologie, rezultate/concluzii, relevanță pentru practică
- Cuvinte-cheie: 4–6
- Limbile acceptate: română sau engleză
CONFERINȚA NAȚIONALĂ INTERDISCIPLINARĂ DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
Înscriere: lucrare Despre conferință
Conferința Națională Interdisciplinară de Psihopedagogie Specială ajunge la ediția a III-a. Este un eveniment științific organizat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu universitățile din alianța EC2U (European Campus of City-Universities). Conferința reunește cercetători, cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar, specialiști, părinți, precum și reprezentanți ai societății civile și ai organizațiilor neguvernamentale.
Ediția din 2026 - Dincolo de diagnostic: Neurodiversitate, context psihosocial și noile lentile ale dizabilității - aduce în discuție condițiile de viață care pot deveni dizabilitante și modul în care acestea limitează participarea la educație și la viața comunității. Conferința se desfășoară în format hibrid (prezență fizică și online), cu workshopuri practice, sesiune plenară și sesiuni de prezentări orale
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași · Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației · EC2U - European Campus of City-Universities
Teme centrale
Conferința este organizată în jurul a șapte teme centrale, care reflectă trecerea de la o înțelegere medicală la una psihosocială a dizabilității:
- Neurodiversitate de-a lungul vieții - autism, ADHD, dislexie și alte profile neurodivergente în copilărie, adolescență și viața adultă; identitate, mascare și epuizare; de la paradigma deficitului la cea a diferenței.
- Dizabilitatea redefinită: modele și paradigme - de la modelul medical la cel social și biopsihosocial; dizabilitatea psihosocială.
- Condiții de viață dizabilitante: familia în criză - divorț și separare conflictuală, doliu, violență domestică, migrația părinților; impactul asupra dezvoltării, învățării și sănătății mintale a copilului.
- Boala cronică și dizabilitatea invizibilă - diabet, epilepsie, boli autoimune, afecțiuni oncologice, durere cronică; absenteism medical, reintegrare școlară, adaptări rezonabile.
- Medii sociale dezavantajate și adversitate timpurie – sărăcie, ruralitate izolată, instituționalizare, experiențe adverse în copilărie; stresul toxic și efectele acestuia asupra funcționării școlare și sociale.
- Reziliență, familie și comunitate ca factori de protecție – resurse individuale și relaționale; rețele de sprijin; povești de reziliență, relatate de cei care le-au trăit.
- Politici, evaluare și practici incluzive - dincolo de certificat: accesul la sprijin fără etichetă; evaluarea funcțională; rolul școlii, al serviciilor sociale și al tehnologiei în intervenția timpurie.
Secțiuni tematice
Autorii sunt invitați să trimită lucrări în una dintre următoarele secțiuni:
Secțiunea 1: Neurodiversitate de-a lungul vieții
Autism, ADHD, tulburări specifice de învățare și alte profile neurodivergente, de la copilărie la vârsta adultă; de la paradigma deficitului la cea a diferenței
- Paradigma neurodiversității: fundamente teoretice, critici și implicații practice
- Identitate neurodivergentă, mascare (camouflaging) și epuizare
- Diagnosticul tardiv la adolescenți și adulți: impact asupra traseului educațional și profesional
- Funcții executive și profile cognitive: evaluare centrată pe puncte forte
- Adaptări rezonabile și design universal pentru învățare
- Neurodivergența în mediul universitar și la locul de muncă
Secțiunea 2: Dizabilitatea redefinită: modele, paradigme și politici
De la modelul medical la cel social și biopsihosocial; dizabilitatea ca interacțiune între persoană și mediul său de viață
- Modelul medical, social și biopsihosocial: convergențe și tensiuni
- Dizabilitatea psihosocială: concept, recunoaștere și drepturi
- Dincolo de certificat: accesul la sprijin în absența unui diagnostic formal
Secțiunea 3: Condiții de viață dizabilitante: familia în criză
Divorț, separare conflictuală, doliu, violență domestică și migrația părinților - efecte asupra dezvoltării, învățării și sănătății mintale a copilului
- Divorțul și conflictul parental cronic ca factori de risc pentru funcționarea școlară
- Doliul în copilărie și adolescență: recunoaștere și sprijin în școală
- Copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate
- Violența domestică și expunerea la traumă în familie
- Intervenții școlare și comunitare pentru copiii din familii aflate în criză
Secțiunea 4: Boala cronică și dizabilitatea invizibilă
Afecțiuni cronice somatice și psihice care limitează participarea la educație și la viața socială, fără a fi întotdeauna recunoscute ca dizabilitate
- Diabet, epilepsie, astm, boli autoimune și inflamatorii în context școlar
- Copilul cu afecțiuni oncologice: între spital și școală
- Durerea cronică și oboseala cronică: impactul asupra învățării
- Absenteismul medical și reintegrarea școlară
- Tulburările psihice de lungă durată ca dizabilitate psihosocială
- Familia copilului cu boală cronică: stres, adaptare și resurse
Secțiunea 5: Medii sociale dezavantajate și adversitate timpurie
Sărăcie, excluziune socială, ruralitate izolată și instituționalizare - cum produc contextele sociale limitări funcționale
- Sărăcia și efectele ei asupra dezvoltării cognitive și socio-emoționale
- Experiențele adverse din copilărie (ACE) și stresul toxic
- Educația în comunități rurale izolate și marginalizate
- Copiii din sistemul de protecție specială și tinerii care îl părăsesc
- Practici informate de traumă în școală și în serviciile sociale
Secțiunea 6: Reziliență, familie și comunitate ca factori de protecție
Resursele individuale, familiale și comunitare care permit adaptarea în fața condițiilor de viață dizabilitante
- Reziliența ca proces: modele teoretice și cercetare empirică
- Stresul parental și resursele de coping ale familiilor
- Rețele de sprijin între familii și grupuri de părinți
- Relația familie-școală-specialiști: bariere și soluții
- Povești de reziliență și mărturii ale experienței trăite
- Proiecte comunitare și modele de bune practici replicabile în context românesc
Secțiunea 7: Evaluare, intervenție și practici incluzive
Instrumente, servicii și tehnologii care răspund nevoilor reale de funcționare, nu doar etichetelor diagnostice
- Evaluarea funcțională și evaluarea complexă a copilului: perspective critice
- Screeningul vulnerabilităților psihosociale în școală
- Intervenția timpurie și colaborarea interinstituțională
- Tranziția spre viața adultă, angajabilitate și viață autonomă
- Tehnologie asistivă și inteligență artificială în sprijinul incluziunii
- Formarea cadrelor didactice pentru o înțelegere psihosocială a dizabilității
Trimiterea contribuțiilor
A. Prezentări orale
- Durata prezentării: 10 minute + 5 minute întrebări
- Limbile acceptate: română și engleză
- Format prezentare: fizic
Calendar
- 3 noiembrie 2026 - Termen limită pentru înscriere auditoriu
- 15 noiembrie 2026 - Termen limită pentru trimiterea rezumatelor
- 20 noiembrie 2026 - Notificarea autorilor privind acceptarea
- 4-5 decembrie 2026 - Desfășurarea conferinței
Cine poate participa?
Conferința este deschisă tuturor celor care cred că educația incluzivă este un proiect colectiv:
- Cercetători și cadre universitare din psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie, asistență socială, sociologie, medicină și domenii conexe
- Cadre didactice din învățământul preuniversitar - profesori la clasă, profesori de sprijin, consilieri școlari, logopezi
- Studenți și doctoranzi
- Specialiști din servicii de intervenție timpurie, centre de zi, cabinete de logopedie și psihoterapie
- Părinți și reprezentanți ai familiilor copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale
- Reprezentanți ai ONG-urilor și ai societății civile
- Persoane cu și fără dizabilități care doresc să împartășească experiențe și perspective proprii
Formatul evenimentului
Conferința se desfășoară în format hibrid, cu prezență fizică la Iași și posibilitatea de participare online. Programul include:
- Prelegeri ale keynote speakers-ilor invitați - cercetători și practicieni de referință din România
- Prezentări orale ale contribuțiilor științifice acceptate, în sesiuni tematice paralele
- Moment distinct dedicat poveștilor de reziliență și experienței trăite - voci ale persoanelor neurodivergente, ale persoanelor cu dizabilități sau boli cronice, ale familiilor și ale cadrelor didactice
- Workshop-uri practice - Vineri, 4 decembrie 2026
- Sesiune plenară - Sâmbătă, 5 decembrie 2026
Programul conferinței
Vineri, 4 decembrie 2026 – Ateliere pre-conferință, corp D, UAIC
14:00–16:00, sala D316, Atelierul 1. De la diagnostic la profilul funcțional: înțelegerea și sprijinirea elevului neurodivergent
Facilitator: Psih. Rodica Efros
Participanții vor învăța să creeze un profil funcțional centrat pe punctele forte ale elevilor cu autism, ADHD sau tulburări specifice de învățare. Prin studii de caz și lucru în grup, vor formula adaptări concrete și rezonabile la clasă (senzoriale, organizaționale și legate de evaluare) și vor exersa utilizarea unui limbaj care evită patologizarea.
16:00–18:00, sala D206, Atelierul 2. Când familia se destramă: copilul în contextul divorțului, al pierderii unei persoane dragi și al bolii cronice
Facilitator: Conf. univ. dr. Oana Dănilă
Atelierul oferă un instrument practic pentru identificarea vulnerabilității psihosociale în școală și un protocol de sprijin în 3 pași: observarea, dialogul cu familia și planul individualizat de sprijin. Participanții vor exersa gestionarea situațiilor dificile: comunicarea cu părinții aflați în conflict, sprijinirea unui elev după o pierdere și reintegrarea după o spitalizare de lungă durată.
16:00–18:00, sala D316, Atelierul 3. ADHD-ul la adult din perspectiva neurodiversității: provocări, resurse și adaptare
Facilitator: Psih. Ana Maria Gordita
Atelierul „ADHD-ul la adult din perspectiva neurodiversității: provocări, resurse și adaptare” propune o abordare actuală și integrată a ADHD-ului la vârsta adultă, care depășește perspectiva centrată exclusiv pe deficit. Vor fi discutate manifestările specifice, dificultățile din funcționarea de zi cu zi și impactul asupra vieții profesionale și relaționale, precum și resursele, strategiile compensatorii și punctele forte asociate diversității neurocognitive. Accentul va cădea pe înțelegerea modului în care caracteristicile individuale interacționează cu cerințele mediului și pe identificarea strategiilor de adaptare și intervenție care susțin funcționarea și autonomia adulților cu ADHD.
Sâmbătă, 5 decembrie 2026
Aula Magna „Mihai Eminescu” Corp A, UAIC
08.30-9.15 | Înregistrarea participanților
09:15–9:45 | Deschiderea conferinței
Prelegeri în plen - Keynote speakers
9:45–10:15 | Prelegere: Prof. univ. dr. Ovidiu Gavrilovici, UAIC Iași. Starea de bine. Perspective contemporane provocatoare și contradictorii (Well-being. Challenging and contradictory contemporary perspectives)
10:15–10:45 | Prelegere: Dr. Laura Chezan, Old Dominion University – Virginia, SUA. Implementarea practicilor bazate pe dovezi în contexte educaționale (Implementing evidence-based practices in educational settings)
10:45–11:15 | Prelegere: Psih. Alexandra Hasnaș, Asociația Alcoolicilor în Recuperare (ACAR), Centrul Rezidențial Don Orione, România. Adicția – o condiție dizabilitantă? (Addiction – a disabling condition?)
11:15–11:30 | Pauză de cafea și networking
11:30–12:00 | Prelegere: Lena Schmitz, Cercetător asociat în cadrul EC2U, Universitatea din Jena, Germania. Către instituții europene de învățământ superior (mai) incluzive: rolul culturii organizaționale în intervențiile comportamentale și structurale de promovare a sănătății (Towards (more) inclusive European higher education institutions: the role of organizational culture in behavioral and structural health promotion interventions)
12:00–12:30 | Prelegere: Dr. Laura-Elena Runceanu, Jönköping University, School of Education and Communication, Grupul de cercetare Comunicare, Cultură și Diversitate (Suedia). Intersecționalitatea în contextul educației incluzive: contribuții, dileme și provocări (Intersectionality in the context of inclusive education: contributions, dilemmas and challenges)
12:30-13:00 | Prelegere: Lect. univ. dr. Alexandra Cobzeanu, UAIC Iași. Potențialul dizabilitant al experiențelor de bullying: vătămarea morală și curajul de a interveni (The disabling potential of bullying experiences: moral injury and the courage to intervene)
13:00–13:15 | Prezentarea Alianței EC2U
13:15–14:00 | Pauză de prânz
14:00–17:00 | Sesiuni paralele de prezentări orale (Corp D, UAIC)
17:00 | Concluzii și închiderea conferinței