Internal and external factors of PTSD symptom onset and persistence in ancient victims of political persecution

Dana Bichescu‑Burian

Abstract: Posttraumatic stress disorder (PTSD) is a common reaction to the exposure to organized violence. Although posttraumatic symptoms tend to decrease over time, a significant number of organized violence survivors continue to experience symptoms of PTSD even after decades. This gave rise to the assumption that the traumatic severity as well as other pretraumatic, peritraumatic and posttraumatic factors may play a major role in the onset and maintenance of the posttraumatic symptoms as well as in the general mental health state of these victims. Factors of the onset and retention of PTSD and of the current severity of depression, anxiety, and dissociative symptoms are examined in a sample of 59 elderly Romanian former political detainees. Detention‑related variables, lifetime trauma, persecutions after release, and other objective and subjective aspects before, after imprisonment, and late in life were assessed as potential factors. Standardized instruments were used to diagnose PTSD and to evaluate the severity of anxiety, depression, and dissociation symptoms. The predictive effects of risk and protective factors for the onset and retention of PTSD diagnosis were evaluated by means of univariate and multivariate logistic regression. Linear regression and variance analyses were used to estimate the factors of the symptom severity. PTSD onset was related to predetention, detention, and postdetention factors, whereas its persistence into old age was mainly related to detention and postdetention variables. Both PTSD outcomes are predicted by external, as well as internal variables. Political prisoners who experienced a higher number of maltreatments during detainment were more likely to have long‑time persistent PTSD. Subjection to persecutions after release from detention was a main risk factor in the maintenance of PTSD. Trauma‑related variables predicted the severity of dissociation and to some extent that of anxiety, but not that of depression, which has major implications on the treatment of victims.
Keywords: posttraumatic stress disorder, organized violence, political persecution, imprisonment

Factori interni şi factori externi ai declanşării şi ai persistenţei simptomelor PTSD la foste victime ale persecuţiei politice
Rezumat: Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o consecinţă frecventă a violenţei organizate. Deşi simptomele posttraumatice se remit de obicei în timp, numeroase victime ale violenţei organizate suferă simptome posttraumatice chiar şi decenii mai târziu. Acest fapt a condus la ipoteza că severitatea traumei şi alţi factori care acţionează înaintea, în timpul şi ulterior expunerii traumatice ar putea juca un rol important în declanşarea şi menţinerea simptomelor posttraumatice, precum şi în starea generală de sănătate mentală a acestor victime. Sunt examinaţi factori ai declanşării şi persistenţei PTSD şi ai simptomelor curente de depresie, anxietate şi simptomelor disociative într‑un eşantion de 59 de foşti deţinuţi politici aflaţi la vârste înaintate. A fost analizat rolul aspectelor vieţii în timpul detenţiei, al evenimentelor traumatice trăite, al persecuţiilor ulterioare, precum şi al altor aspecte obiective şi subiective ale vieţii de dinainte, din timpul şi de după detenţie. Instrumente standardizate au fost aplicate în diagnosticul PTSD şi în evaluarea severităţii simptomelor de anxietate, depresie şi a simptomelor disociative. Efectele pozitive şi negative ale variabilelor asupra debutului şi persistenţei PTSD au fost evaluate cu ajutorul regresiei logistice uni‑ şi multivariate. Regresia lineară şi analiza de varianţă au fost folosite în vederea estimării factorilor care contribuie la severitatea simptomelor. Rezultatele arată că declanşarea PTSD este influenţată de factori care au acţionat atât înaintea, în timpul, cât şi după detenţie, în timp ce menţinerea acestei tulburări este predominant legată de aspecte ale periodei de detenţie şi posterioare acesteia. Debutul şi persistenţa PTSD au fost prezise atât de factori obiectivi, cât şi de factori subiectivi. Foştii deţinuti care au fost supuşi la un număr mai ridicat de maltratări în timpul detenţiei au arătat o tendinţă crescută de a avea stres posttraumatic cronic. Supunerea la persecuţii în perioada posterioară detenţiei s‑a dovedit a fi cel mai important factor de risc în persistenţa tulburării posttraumatice la decenii de la detenţie. Numărul experienţelor traumatice a contribuit la severitatea simptomelor disociative şi, parţial, a simptomelor de anxietate, dar a influenţat semnificativ simptomele curente de depresie.
Cuvinte‑cheie: tulburare de stres posttraumatic, violenţă organizată, persecuţie politică, detenţie