O perspectivă psihosociologică asupra satisfacţiilor vieţii: diferenţe generaţionale în rural şi urban

Cristina Tîrhaş

Abstract
Every large period of life was born specifically theoretization and models, connected with disciplinary goals in the one hand, and particularly kind of society on the other hand. Individuals are not just an age category, but they are a multiple role-set in their everyday life. Social constructionism includes a number of well-established perspectives, among them phenomenology, symbolic interactionism, and ethnomethodology (Holstein & Gubrium, 1994). We discusses the evolution and the themes of constructivist orientation (subjective orientation, a world of meanings, contextuality) and exemplifies related empirical work from these constructionist viewpoints (identity management, social worlds, naratives of age, using age to construct context). As constructionist perspectives continue to develop across this continuum, the heart of the orientation to everyday life has been and will continue to be focused on the question of how social categories and social forms develop and enter into experience. Connected with this asumption, postmodern orientation focused on how the interplay between reality-constituting activities and variable conditions of possibility provide the meaningful organization of everyday realities. The authors like Featherstone and Hepworth (1991) concern about the problem of personal identity (including age-identity) in postmodern life of western societies, in which collective age-related norms is seen disolved in individuals ones. Our research are focused on age representations (satisfactions and insatisfactions) in Romanian rural and urban areas. Using the method of semistructured interview (narratives themselves in their own life histories) and thematic analysis, we find significant differences concern „philosophy of life”, contruction ways of the social world, and representations about the semnification of life stages, by some of sociodemographical characteristics of the subjects.

Rezumat
Textul cuprinde o secţiune dintr-o investigaţie de amploare (obiective, metodologie şi niveluri de analiză), efectuată între anii 1997–2004 în ruralul Munţilor Apuseni (patru localităţi, dintre care două comune, celelalte două fiind sate şi cătune izolate), respectiv urbanul regiunii (urban mic – oraşul Câmpeni, urban mare – municipiul Cluj-Napoca). Înainte însă de prezentarea cercetării empirice, am considerat relevant să creionăm un tablou psihosociologic (teoretico-aplicativ) privind interpretările etapelor ciclului vieţii (la intersecţii analitice fertile cu sociologia, gerontologia, etnometodologia şi antropologia culturală), pentru a întemeia rezultatele studiului într-un cadru care să-i ofere soliditate, dar şi posibile explicaţii ale diferenţelor întregistrate în unităţile de analiză (generaţii din urban mare/mic, rural central, rural periferic/izolat). Reprezentările marilor etape de vârstă fac parte integrantă din viaţa de familie şi cea comunitară mai largă, ca „trăire” cotidiană, şi legat de aceasta, constituie registrul valorilor şi atitudinilor ataşate fiecărei perioade de viaţă, cu ancorări în cele anterioare şi prelungiri spre cele anticipate. Aceste reprezentări „acţionează” în cadrul relaţiilor intergeneraţionale intrafamiliale (şi comunitare), contribuind activ la conturarea unor posibile modele de viaţă (traduse în comportamente efective) familiale româneşti, diferenţiate pe categorii sociodemografice. Acesta este dealtfel şi scopul de fundal al analizei noastre.