The impact of conflict on group moods: the moderating effect of group emotional intelligence

Nicoleta Meslec, Petru Lucian Curşeu, Smaranda Boroş

Abstract: Interest in group moods as an emergent phenomenon of group members’ interactions has significantly increased over the past two decades (Barsade & Gibson, 2007). Most studies focused particularly on understanding the effects of group moods on group processes (Barsade, 2001; Baartel & Saavedra, 2000; Barsade, Ward, Turner & Sonnenfled, 2000; Chiayu Tu, 2009) and group performance (Seung -Yoon Ree, 2006; Jordan, Lawrence & Troth, 2006). However, research investigating the antecedents of group moods is still scant.
The current study fills this gap by focusing on the affective potential of group conflict. In this sense, group conflict focuses on how differences of opinion (task conflict) and person-related disagreements (relationship conflict) trigger group moods that differ in their valence (positive and negative) and level of activation (activated and unactivated) (Baartel & Saavedra, 2000). In this context, the group’s ability to define and understand its moods, their cause, evolution and relations between them – ability known as group emotional intelligence (Salovey & Mayer, 1990) – is expected to buffer the relation between conflict and group moods. By studying group moods in relation to group conflict, the current study extends previous research by considering group moods’ antecedents and not only their consequences. This contributes to a better understanding of group affect dynamics. In addition, the current study investigates different nuances of group moods given by different types of conflict. Whether an affect has a positive or negative valence, or whether it is activated or inactivated, has implications upon the further group dynamics.

Rezumat: Interesul cu privire la stările afective de grup ca fenomen emergent al interacţiunilor membrilor grupului a crescut semnificativ în ultimile două decenii (Barsade & Gibson, 2007). Majoritatea studiilor s-au centrat în special pe înţelegerea efectelor pe care stările affective de grup le au asupra proceselor de grup (Barsade, 2001; Baartel & Saavedra, 2000; Barsade, Ward, Turner & Sonnenfled, 2000; Chiayu Tu, 2009) şi asupra performanţei acestuia (Seung -Yoon Ree, 2006; Jordan, Lawrence & Troth, 2006). Totuşi cercetările cu privire la antecedentele stărilor afective de grup sunt încă insuficiente. Prezentul studiu umple acest gol fiind focalizat pe potenţialul afectiv al conflictului intragrupal. În acest sens este analizată maniera în care diferenţele de opinie (conflict legat de sarcină) şi neînţelegerile dintre persoane (conflict relaţional) determină stări afective ale grupului diferite ca valenţă (pozitive şi negative) şi nivel de activare (activate şi neactivate) (Baartel & Saavedra, 2000). În acest context, abilitatea grupului de a defini şi de a-şi înţelege emoţiile, cauza acestora, evoluţia şi relaţia dintre ele – abilitate cunoscută sub numele de inteligenţă emoţională a grupului (Salovey & Mayer, 1990) – poate modera relaţia dintre conflict şi stările afective ale grupului. Analizând stările afective ale grupului în relaţie cu conflictele de grup, prezentul studiu extinde cercetările anterioare luând în calcul nu doar consecinţele acestora, ci şi antecedentele lor. Acest lucru contribuie la o mai bună înţelegere a dinamicii afective de grup. În plus, prezentul studiu investighează diferite nuanţe ale stărilor afective de grup determinate de diferite tipuri de conflict. Valenţa şi nivelul de activare ale unei stări afective influenţează dinamica ulterioară a grupului.

Résumé : L’intérêt pour l’humeur du groupe en tant que phénomène émergeant de l’interaction entre ses membres a augmenté de manière significative les dernières deux décennies (Barsade & Gibson, 2007). La plupart des études sont centrées surtout sur la compréhension des effets qu’ont les dispositions du groupe sur les processus groupaux (Barsade, 2001; Baartel & Saavedra, 2000; Barsade, Ward, Turner & Sonnenfled, 2000; Chiayu Tu, 2009) et sur la performance des groupes (Seung-Yoon Ree, 2006; Jordan, Lawrence & Troth, 2006). De toute façon, les recherches dédiées aux antécédents de l’humeur du groupe sont peu nombreuses. Les études actuelles complètent cette carence, tout en se focalisant sur le potentiel affectif du conflit intragroupe ; les conflits groupaux centrés sur les divergences d’opinions (conflits dus à la tâche) et sur les dissensions entre les membres (conflits interpersonnels) ont des valences différentes (positives ou négatives) et des niveaux d’activation différentes (actives et inactives) (Baartel & Saavedra, 2000). Dans ce contexte, on peut supposer que les habiletés du groupe de définir ou bien de comprendre ses propres dispositions, leur causes, leur évolution et les relations d’entre eux – habileté connue sous le nom d’intelligence émotionnelle du groupe (Salovey & Mayer, 1990) – vont amortir la relation entre le conflit et les dispositions du groupe. En étudiant l’humeur du groupe en relation avec ses conflits, la présente étude étend les résultats des recherches antérieures en prenant en considération pas seulement les conséquences, mais aussi les antécédents des dispositions du groupe, aspect qui va contribuer à une compréhension meilleure de la dynamique des affects du groupe. De plus, notre étude investigue les différentes nuances de l’humeur du groupe, données par les différentes types de conflits. De toute façon, un affect a une valence positive ou négative ou bien il est actif ou inactif, ce qui influence les futures dynamiques du groupe.