Numele – reprezentãri şi memorie
Nikos Kalampalikis
Rezumat: Proclamarea, în 1991, a independenţei Republicii Macedonia a provocat puternice reacţii din partea uneia dintre ţãrile vecine, Grecia, care a refuzat sã recunoascã proaspãt constituitul stat, pretinzând cã numele acestuia, precum şi simbolurile sale naţionale aparţin exclusiv moştenirii culturale elene. În prezentul articol, ne-am focalizat atenţia asupra importanţei capitale a numelor, motivatã prin implicaţiile lor simbolice, identitare şi ameninţãtoare pentru grupurile naţionale. Îndãrãtul numelor etnice se ascund semnificaţii, uzaje lingvistice specifice, amintiri şi reprezentãri sociale. În ceea ce ne priveşte, vom analiza contribuţia lucrãrilor de filozofie a spiritului la examinarea dimensiunii sociale a denumirii şi vom ilustra, pe baza unor rezultate empirice, rolul crucial al acesteia din urmã în elaborarea unei realitãţi comune, pentru a vedea în ce mãsurã psihologia socialã permite înţelegerea relaţiei inextricabile dintre limbajul simbolic al reprezentãrilor şi dialectica memoriei sociale.
Cuvinte-cheie: denumire, reprezentãri sociale, identitate naþionalã, memorie istoricã, afacerea macedoneanã.
Abstract: The creation of the independent state of the Republic of Macedonia in 1991 provoked strong reactions from the neighbouring state of Greece, which refused to recognise this new state claiming that its name and national symbols belong exclusively to its own hellenic cultural heritage. In this article, the central concern is with the capital importance of names in relation to their symbolic, identificatory, and threatening contents for national groups. Behind proper names there are hidden significations, specific language uses, memories and social representations. We will examine the contribution of the work philosophers of mind related to the social dimension of naming, and we will draw on empirical research to illustrate the capital role of naming in the elaboration of a common reality and to suggest a better understanding in social psychology of the relation between the symbolic language of representations and the dialectics of social memory.
Key words: naming, social representations, national identity, historical memory, macedonian question.
Résumé: L’indépendance de la République de Macédoine en 1991 a provoqué des réactions vives de la part dun pays voisin, la Grèce, qui a refusé de reconnaître ce nouvel état en prétendant que son nom et ses symboles nationaux appartiennent exclusivement à l’héritage de la culture hellénique. Dans le cadre de cet article, nous nous focalisons sur limportance capitale des noms dans ce quils véhiculent de symbolique, d’identitaire et de menaçant pour les groupes nationaux. Derrière les noms propres se cachent des significations, des usages spécifiques dans le langage, des souvenirs, et des représentations sociales. Nous examinerons l’apport des travaux des philosophes de l’esprit autour de la dimension sociale de la dénomination et nous illustrerons à l’aide de résultats empiriques son rôle capital dans l’élaboration dune réalité commune, afin de voir comment on peut mieux appréhender en psychologie sociale la relation inextricable entre le langage symbolique des représentations et la dialectique de la mémoire sociale.
Mots-clés: dénomination, représentations sociales, identité nationale, mémoire historique, affaire macédonienne.
