Reprezentãrile sociale şi memoria socialã; similitudini şi diferenţe

Ticu Constantin, Oana Dãnilã

Rezumat: Cercetarea încercã sã surprindã: a. în ce mãsurã tehnicile prin care sunt analizate reprezentãrile sociale (RS) pot fi utilizate în analiza conţinuturilor memoriei sociale (MS) şi b. cum pot fi puse în relaţie paradigme diferite de analizã a memoriei sociale (paradigma
sociologicã şi cea cognitivistã). Pentru analiza datelor colectate de pe un lot de 875 de subiecţi s-au utilizat douã tehnici diferite: scale de evaluare de tip cognitivist şi tehnica RS. Rezultatele sugereazã cã elementele imaginarului social asociat evenimentelor analizate („cuvinte candidate la centralitate” şi „cuvinte cu caracter pozitiv-negativ”) sunt dependente în principal de importanţa personalã acordatã acestor evenimente, de intensitatea reacţiilor celorlalţi, de caracterul pozitiv/negativ al cuvintelor evocate, de frecvenţa rememorãrii evenimentelor prin discuţii cu ceilalţi sau prin urmãrirea emisiunilor mass-media. Dacã analizãm aceleaşi cuvinte în termeni de RS, am putea concluziona cã variabilele listate mai sus fac ca RS sã fie mai aproape de una dominantã (stereotipicã) sau de una marginalã (dezidentã), în funcţie de intensitatea cu care subiectul a trãit sau a semnificat aceste aspecte. În acest context, în final, ne întrebãm care este rolul mass-media în formarea unor reprezentãri despre trecut sau despre prezent în condiţiile societãţii moderne şi schiţãm reperele unor cercetãri viitoare.

Abstract: The study investigated the possibility of transferring the techniques that are usually used in the analysis of the social representations (SR), into the analysis of the social memory contents (SM); also, the study investigated the ways in which two dissimilar paradigms of the analysis of the social memory (SM) – the sociological and the cognitive ones – could be related. In order to analyze the data, collected on a sample of 875 subjects, the inquiry made use of two different techniques: the „cognitive scale assessments” and the „SR technique”. The results suggest that the elements of the social imaginary („words running for a candidate of centrality” and „positive vs negative words”) associated with the analyzed events, mainly depend on 1. the personal importance attributed to those events; 2. the vigor of the others’ reactions; 3. the positive vs negative character of the evoked words; 4. the frequency of remembering those events, in conversations or watching TV. The SR technique results reveal that the above listed variables are the deciding instances of whether the SR is closer a dominant/„stereotypical” one or whether is closer a marginal/„dissident” one.
Finally, the author speculates about the role of the mass-media in generating some representations about the past or the present times, in the modern society, and suggests a sketch of his intended study.

Résumé: Par cette recherche on a essayé de surprendre: a. dans quelle mesure les technique d’’analyse des représentations sociales (RS) peuvent être utilisées pour l’analyse de la mémoire sociale (MS) et b. comment peuvent être mises en relation les différents paradigmes d’’analyse de la mémoire sociale (le paradigme sociologique et le paradigme cognitive). L’’analyse des données, réalisée sur 870 sujets, obtenues à l’aide de deux techniques différentes (la technique RS et les évaluations de type cognitiviste) prouve que les éléments de l’’imaginaire social associé aux structures analysées («les mots candidats à la centralité» et «les mots à caractère positif ou négatif») dépendent, principalement, de l’importance personnelle accordée à ces événements, de l’’intensité des réactions des autres, du caractère positif ou négatif des mots évoqués, de la fréquence avec laquelle le sujet évoque les événements pendant qu’il discute avec les autres ou bien qu’il suit des émissions mass média. Si on analyse les mêmes mots en termes de RS, on peut conclure que les variables répertoriées ci-dessus conduisent à une RS dominante («stéréotype») ou bien marginale («dissidente»), selon l’’intensité avec laquelle le sujet a vécu ou a signifié ces aspects. Enfin, dans ce contexte on se pose des questions pour ce qui est du rôle des mass média pour la constitution de certaines représentations sur le passé ou sur le présent dans les conditions de la société moderne et on esquisse les repères de nos futures recherches.

Înapoi