Ritmuri de viaţã şi experienţa stresului: o contribuţie empiricã la teoria reprezentãrilor sociale
Roberto Fasanelli, Ida Galli, Debora Sommella
Rezumat: Aceastã lucrare îşi propune sã arate cum se articuleazã între ele dimensiunile informative, cognitive şi afective ale construcţiilor simbolice relative la fenomenul stresului. În alţi termeni, cum îşi reprezintã stresul un grup de subiecţi de vârstã preadolescentinã. Optica teoreticã adoptatã este cea a Reprezentãrilor sociale, cadrul disciplinar este cel al Psihologiei Sociale a Sãnãtãţii. Eşantionul utilizat este constituit în total din 65 de subiecţi (M = 30; F = 35) cu vârstã cuprinsã între 10 şi 12 ani, care frecventeazã prima clasã de gimnaziu dintr-o şcoalã de stat din oraşul Napoli. Strategiile şi tehnicile de prelevare şi analizã ale datelor sunt de tip calitativ. Pentru a cerceta aspectele iconice şi percepţia stresului a fost utilizatã o tehnicã mixtã desen/chestionar. Datele au fost elaborate prin intermediul analizei conþinutului de tip categorial frecvenţial. Rezultatele, de un anumit interes, sunt ilustrate şi discutate pe larg.
Abstract: The aim of this research is to discover how informative, cognitive and affective dimensions of symbolic constructions work relatively to the stress phenomena. In other words, how a group of twenties represents stress. The theoretical framework is that of Social Representation, the disciplinary field is the one of Health Psychology. The sample is made of 65 subjects (M = 30; F = 35, age group: 10-12 years), attending the first class of an Italian half-grade school in Naples. Qualitative techniques has been employed. A mixed technique of drawing and questionnaire has been used in order to investigate iconic aspects and the perception of the stress. The data have been processed through content analysis. Implications of the findings are analyzed and discussed.
Résume: Cette recherche vise à connaître l’articulation des dimensions informatives, cognitive et affectives des constructions symboliques du stress. Cest à dire, à comprendre comment des pré-adolescentes se représentent le stress. L’approche théorique c’est celui la des Représentations sociales. L’échantillon c’est composé par 65 sujets (M = 30; F = 35), d’age moyen de 11 ans, d’un dernière année d’une école primaire de la ville de Napoli . Les stratégies et les techniques employées ont été qualitatives. On a utilisée une technique mixte dessin/questionnaire pour étudier les aspects iconiques et symboliques du stress. Les données ont été élaborées en utilisant une analyse de contenu catégorielle-fréquentielle.
Les résultats sont illustrées et expliquées.
