Ce anume ne desparte
Oare înțelegem polarizarea politică de azi în toată gravitatea ei? Este despre idei politice sau, mai curând, despre identitate, emoție și percepția realității?
Într-un sondaj american din 1960, părinții au fost întrebați dacă s-ar simți deranjați în cazul în care fiica sau fiul lor s-ar căsători cu cineva din partidul politic opus. Au răspuns că da mai puțin de 5% dintre participanți. În 2016, același sondaj a produs răspunsuri afirmative în proporție de peste 50%, așadar o creștere de zece ori în șase decenii. Evident, aceasta nu e numai o statistică despre politică. Este o statistică care privește psihologia - cum o diferență în preferințele electorale a devenit o incompatibilitate umană fundamentală, cum adversarul politic a încetat să fie un cetățean cu o perspectivă diferită și a devenit cineva față de care simțim repulsie, neîncredere și ostilitate.
Avem nevoie să distingem între două forme de polarizare, adesea confundate: polarizarea ideologică, adică divergența reală în poziții față de politici concrete (taxe, imigrație, sănătate, educație, mediu); această formă a crescut moderat în ultimele decenii în Europa și Statele Unite, dar nu dramatic; și, pe de altă parte, polarizarea afectivă: cât de mult ne displac cei din tabăra politică opusă, ca emoție, nu ca dezacord rațional. Aceasta a crescut catastrofic, inclusiv, așa cum știm, în România, și este mai îngrijorătoare din perspectiva erodării democrației decât cea ideologică. Explicațiile nu pot să nu invoce platformele sociale, care amplifică alarmant conținutul polarizant. Indignarea morală, furia și dezgustul moral sunt vectori centrali. Am ajuns să procesăm informațiile nu pentru a da sens realității, ci pentru a proteja identitatea de grup.
Oamenii pot deveni tot mai ostili unul față de celălalt fără să devină neapărat mai extremi în poziții. Ei nu se mai detestă pentru idei, ci pentru cine sunt. Astăzi, polarizarea politică înseamnă transformarea dezacordului politic într-un conflict identitar și emoțional, în care grupurile se percep reciproc ca amenințări morale.