Psihologia îmbătrânirii
Progresul fulminant ce caracterizează societatea postmodernă, dezvoltarea tehnologiei şi a mijloacelor de accesare a informaţiei care au dus, implicit, la progrese în domeniul medicinii sunt factorii de bază în creşterea duratei de viaţă a individului prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi prevenirea sau tratarea unor boli grave. Astfel, tema îmbătrânirii a cunoscut o abordare din ce în ce mai frecventă în ultimii ani devenind unul dintre aspectele cele mai dezbătute ale psihologiei dezvoltării centrată până nu de mult în mod predominant pe dezvoltarea copilului, a adolescentului şi tânărului adult. Psihologia îmbătrânirii se constituie ca o ramură a gerontologiei aflată şi ea în plină expansiune ca urmare a numeroaselor implicaţii pe care îmbătrânirea le are în viaţa individului, dar şi a societăţii.
