Irina Crumpei-Tanasă

Lector universitar doctor

  • Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi
  • Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
  • Departamentul de Psihologie

Contact

  • Str. Toma Cozma, nr. 3, Iaşi, 700554
  • sala D314 (catedra de psihologie, etaj I, aripa dreaptă)
  • 0232-20 1301 (catedra de psihologie)
  • irina.crumpei@uaic.ro

Alte informaţii

Cărţi publicate

2016

Educaţia timpurie

Probleme şi soluţii

Copilaria timpurie, intervalul de la nastere si pina la implinirea virstei de 6-7 ani, reprezinta cea mai importanta perioada din viata copiilor. Acum dezvoltarea lor este foarte rapida, iar deficientele de invatare si cele psihocomportamentale pot fi mai usor depistate si remediate. Plecind de la aceste premise, autorii prezinta principalele repere ale educatiei timpurii, mijloacele educative, provocarile actuale si posibile solutii, precum si aspecte legate de activitatea cadrelor didactice. Solutiile propuse au drept scop o dezvoltare intelectuala si sociala armonioasa a copiilor, obtinerea unor performante scolare superioare, scaderea ratei esecului scolar si a abandonului. Volumul pune la dispozitia studentilor de la facultatile de stiinte ale educatiei, psihologie sau asistenta sociala si practicienilor din aceste domenii rezultatele celor mai recente cercetari, precum si noi directii de analiza.


Autori capitole

• Simona BUTNARU • Ciprian CEOBANU • Carmen CREŢU • Irina CRUMPEI • Constantin CUCOŞ • Versavia CURELARU • Georgeta DIAC • Loredana DIACONU-GHERASIM • Cătălin DÎRŢU • Violeta ENEA • Ovidiu GAVRILOVICI • Roxana GHIAŢĂU • Cornelia MĂIREAN • Andrei MARIAN • Gianina MASSARI • Mariana MOMANU • Daniela MUNTELE • Cristina NEAMŢU • Octavian ONICI • Constantin PETROVICI • Nicoleta POPA • Nicoleta ROGOZ • Dorina SĂLĂVĂSTRU • Elena SEGHEDIN • Camelia SOPONARU • Liliana STAN • Ana-Maria ŢEPORDEI • Nicoleta TURLIUC

2014

Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei

 

Studiile arata ca (de-a lungul vietii) noua din zece persoane vor fi supuse cel putin unui eveniment traumatic ce le va pune existenta in pericol. Evenimentele traumatogene pun sub semnul intrebarii relatiile umane de baza; ele slabesc sistemele de credinte ce ofera inteles experientei umane, altereaza credinta persoanei intr-o ordine divina sau naturala si izoleaza victima intr-o stare de criza existentiala. Domeniul traumatologiei a recunoscut, in ultimii ani, ca indivizii care vin in contact cu supravietuitorii evenimentelor traumatice sunt expusi ei insisi unei forme de stres traumatic („stresul traumatic secundar” – STS). Anumite categorii profesionale (terapeutii ce lucreaza cu victime, specialistii ce intervin in situatii de urgenta, politistii, pompierii, medicii s.a. prezinta un risc crescut de a dezvolta stres traumatic secundar, ei intra regulat in contact cu victime ale evenimentelor traumatice. Categoriile profesionale afectate sunt tocmai acelea care au un rol esential in supravietuirea victimelor. Un bun echilibru psihic poate determina uneori diferenta dintre viata si moarte. Calitatea ingrijirii, empatia, intelegerea si gradul de implicare vor fi conditionate de starea psihica a specialistilor.
Lucrarea de fata incearca sa propuna solutii pentru aceasta dilema printr-o informare adecvata asupra acestei tulburari.