Volumul II. Intervenţie, cercetare, interdisciplinaritate şi etică

Al doilea volum al Manualului de psihologie clinică reunește o multitudine de teme clasice (de pildă, etapele intervenției clinice) și moderne (cum ar fi psihologia clinică socială), oferind publicului o imagine de ansamblu a disciplinei. Sunt trasate coordonatele generale pe care practicianul trebuie să le urmeze în aria activităților sale, de la modalitatea în care se realizează o intervenție și metodele folosite în cadrul cercetării la principiile etice cărora le este subordonată profesia. Sunt aduse în discuție, de asemenea, relația psihologiei clinice cu alte domenii (consiliere genetică, spiritualitate, mindfulness) și conceptul de psihologie a stilului de viață, fiind explicați factorii care ne influențează, printre altele, alegerile și comportamentul alimentar.

„O lucrare cu anvergură academică și profesională de top, acoperind comprehensiv, prin tematici diverse, reunite în două volume, domeniul psihologiei clinice. Pot să spun că volumele sunt și vor rămâne de referință în domeniu în țară pentru mult timp, astfel că nu trebuie să lipsească din bibliografia studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor și practicienilor în domeniu.” (Daniel David)

• Ştefan BONCU • Simona BUTNARU • Octav Sorin CANDEL • Ciprian CEOBANU • Irina CRUMPEI-TANASĂ • Mihai CURELARU • Versavia CURELARU • Ion DAFINOIU • Cătălin DÎRŢU • Georgeta DIAC • Loredana DIACONU-GHERASIM • Cătălin DÎRŢU • Ovidiu GAVRILOVICI • Roxana GHIAŢĂU • Alois GHERGUŢ • Adina KARNER-HUŢULEAC • Cornelia MĂIREAN • Andrei-LUCIAN MARIAN • Daniela MUNTELE HENDREŞ • Bogdan Constantin NECULAU • Oara PRUNDEANU • Liliana STAN • Maria Nicoleta TURLIUC • Ana-Maria ŢEPORDEI • Daniela Victoria ZAHARIA • Alexandra Simona ZANCU

Implicarea psihologilor în procesul complex al adopției este o activitate de dată recentă, dovadă fiind numărul relativ mic de cercetări privind dezvoltarea unor instrumente specifice necesare evaluării clinice corecte și screeningului persoanelor sau familiilor care au luat decizia să adopte. Volumul de față caută să răspundă acestei carențe, sintetizînd informațiile existente și aducînd în discuție cercetări publicate la nivel național și internațional în acest domeniu, oferind astfel o resursă necesară celor din aparatul de adopție și asistență maternală din România. Cele 48 de capitole, structurate tematic, acoperă o paletă largă de subiecte, de la aspecte care țin de potrivirea practică dintre părintele adoptiv/familia adoptivă și copilul adoptat – respectiv dintre asistentul maternal și copilul luat în plasament – sau înlesnirea adaptării copilului în noua familie în funcție de vîrstă pînă la contexte legislative sau programe de intervenție psihologică postadopție. Mai mult, autorii analizează erori frecvente de parenting și cum pot fi ele evitate, mituri despre copiii adoptați și părinții adoptivi ori diverse soluții practice pentru adaptarea copiilor cu nevoi speciale adoptați sau luați în plasament. Cartea este de un real folos nu doar pentru cei interesați să adopte și care au nevoie de răspunsuri și informații suplimentare, ci și pentru specialiștii implicați în procesul de evaluare și pregătire a părinților adoptivi sau a asistenților maternali.

• Mihaela BOZA • Octav-Sorin CANDEL • Irina CRUMPEI-TANASĂ • Ion DAFINOIU • Cătălin DÎRŢU • Loredana DIACONU-GHERASIM • Violeta ENEA • Ovidiu GAVRILOVICI • Adina KARNER-HUŢULEAC • Cornelia MĂIREAN • Octavian ONICI • Emilia PASCAL • Camelia SOPONARU • Ana-Maria ŢEPORDEI • Alexandra ZANCU

De ce există o specificitate a demersurilor cognitive cotidiene în raport, de pildă, cu cele din știință? Pentru că, în multe cazuri, indivizii ignoră legile elementare ale logicii, mînați de dorințe și emoții. Oamenii ajung uneori să creadă lucruri absurde, să-și construiască facil convingeri eronate, să-și schimbe fără motiv opinii întemeiate, să ia decizii hilare. În fiecare capitol, autorii caută să explice de ce gîndirea „omului de pe stradă” este automată, stereotipică, emoțională, instinctivă și numai rareori analitică, logică și așezată.

Prin această explorare a unora dintre cele mai subtile și mai spectaculoase mecanisme psihice, cititorul are prilejul să se familiarizeze cu teme captivante din psihologia socială a ultimelor decenii.

• Ştefan BONCU • Mihaela BOZA • Octav-Sorin CANDEL • Laura CIOCHINĂ-CARASEVICI • Ciprian CEOBANU • Irina CRUMPEI-TANASĂ • Oana DĂNILĂ • Loredana DIACONU-GHERASIM • Cătălin-Mircea DÎRŢU • Violeta ENEA • Florin FRUMOS • Andrei HOLMAN • Adina KARNER HUŢULEAC • Adrian-Vicenţiu LABĂR • Andrei-Lucian MARIAN • Cornelia MĂIREAN • Daniela MUNTELE HENDREŞ • Dorin NASTAS • Emilia PASCAL • Nicoleta Laura POPA • Simona POPUŞOI • Mihail-Radu ROBOTĂ • Camelia SOPONARU • Maria Nicoleta TURLIUC • Ana-Maria ŢEPORDEI • Daniela Victoria ZAHARIA

Probleme şi soluţii

Copilaria timpurie, intervalul de la nastere si pina la implinirea virstei de 6-7 ani, reprezinta cea mai importanta perioada din viata copiilor. Acum dezvoltarea lor este foarte rapida, iar deficientele de invatare si cele psihocomportamentale pot fi mai usor depistate si remediate. Plecind de la aceste premise, autorii prezinta principalele repere ale educatiei timpurii, mijloacele educative, provocarile actuale si posibile solutii, precum si aspecte legate de activitatea cadrelor didactice. Solutiile propuse au drept scop o dezvoltare intelectuala si sociala armonioasa a copiilor, obtinerea unor performante scolare superioare, scaderea ratei esecului scolar si a abandonului. Volumul pune la dispozitia studentilor de la facultatile de stiinte ale educatiei, psihologie sau asistenta sociala si practicienilor din aceste domenii rezultatele celor mai recente cercetari, precum si noi directii de analiza.

• Simona BUTNARU • Ciprian CEOBANU • Carmen - Mihaela CREŢU • Irina CRUMPEI • Constantin CUCOŞ • Versavia CURELARU • Georgeta DIAC • Loredana DIACONU-GHERASIM • Cătălin DÎRŢU • Violeta ENEA • Ovidiu GAVRILOVICI • Roxana GHIAŢĂU • Cornelia MĂIREAN • Andrei MARIAN • Gianina MASSARI • Mariana MOMANU • Daniela MUNTELE • Cristina NEAMŢU • Octavian ONICI • Constantin PETROVICI • Nicoleta POPA • Nicoleta ROGOZ • Dorina SĂLĂVĂSTRU • Elena SEGHEDIN • Camelia SOPONARU • Liliana STAN • Ana-Maria ŢEPORDEI • Maria Nicoleta TURLIUC

Având o abordare similară cu cea din sfera cogniţiei sociale, lucrarea de faţă are ca obiect analiza modului în care sunt transmise şi menţinute stereotipurile şi atitudinile sociale prin actele de comunicare socială. Demersul de cercetare este realizat în special pe baza instrumentului de analiză lingvistică propus de modelul categoriilor lingvistice (MCL, Semin şi Fiedler, 1988). Demersul poate fi privit din dublă perspectivă: conceptuală şi metodologică. Conceptual, am readus în centrul atenţiei importanţa proprietăţilor inferenţiale ale categoriilor lexicale. Metodologic, considerăm că utilizarea şi analiza MCL din perspectiva propusă de noi poate face din acesta un instrument de lucru mai productiv în vederea viitoarelor demersuri de analiză a discursului sau a producţiilor verbale în diferite contexte de comunicare reală.