Ce se întâmplă atunci când un organism este supus unor rezultate incontrolabile? Va persevera în obţinerea controlului sau va renunţa? Vor avea aceste experienţe un impact asupra funcţionării organismului în sarcinile sau situaţiile ulterioare sau nu? În încercarea de a răspunde acestor întrebări, Seligman şi colaboratorii săi au expus animalele unor stimuli aversivi incontrolabili şi au constatat că acestea se supun pasiv şocurilor. Aceste comportamente, care reflectă efectul produs de rezultatele incontrolabile, au fost etichetate ca indicatori ai neajutorării învăţate. Pornind de la experimentul realizat de Seligman au fost scrise numeroase articole despre neajutorarea învăţată. Fenomenul a fost generalizat la specii diferite, folosind diferite sarcini, stimuli şi răspunsuri diferite. De asemenea, multe studii au explorat efectele neajutorării învăţate în încercarea de a explica problemele umane adaptative.