Cărţi publicate de Mihai Curelaru

Volumul II. Intervenţie, cercetare, interdisciplinaritate şi etică

Al doilea volum al Manualului de psihologie clinică reunește o multitudine de teme clasice (de pildă, etapele intervenției clinice) și moderne (cum ar fi psihologia clinică socială), oferind publicului o imagine de ansamblu a disciplinei. Sunt trasate coordonatele generale pe care practicianul trebuie să le urmeze în aria activităților sale, de la modalitatea în care se realizează o intervenție și metodele folosite în cadrul cercetării la principiile etice cărora le este subordonată profesia. Sunt aduse în discuție, de asemenea, relația psihologiei clinice cu alte domenii (consiliere genetică, spiritualitate, mindfulness) și conceptul de psihologie a stilului de viață, fiind explicați factorii care ne influențează, printre altele, alegerile și comportamentul alimentar.

„O lucrare cu anvergură academică și profesională de top, acoperind comprehensiv, prin tematici diverse, reunite în două volume, domeniul psihologiei clinice. Pot să spun că volumele sunt și vor rămâne de referință în domeniu în țară pentru mult timp, astfel că nu trebuie să lipsească din bibliografia studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor și practicienilor în domeniu.” (Daniel David)

• Ştefan BONCU • Simona BUTNARU • Octav Sorin CANDEL • Ciprian CEOBANU • Irina CRUMPEI-TANASĂ • Mihai CURELARU • Versavia CURELARU • Ion DAFINOIU • Cătălin DÎRŢU • Georgeta DIAC • Loredana DIACONU-GHERASIM • Cătălin DÎRŢU • Ovidiu GAVRILOVICI • Roxana GHIAŢĂU • Alois GHERGUŢ • Adina KARNER-HUŢULEAC • Cornelia MĂIREAN • Andrei-LUCIAN MARIAN • Daniela MUNTELE HENDREŞ • Bogdan Constantin NECULAU • Oara PRUNDEANU • Liliana STAN • Maria Nicoleta TURLIUC • Ana-Maria ŢEPORDEI • Daniela Victoria ZAHARIA • Alexandra Simona ZANCU

Designuri şi aplicaţiii în ştiinţele sociale

Volumul de fata abordeaza toate aspectele cercetarii stiintifice in psihologie, de la alegerea problemei de cercetare si stabilirea ipotezelor la stabilirea designului, colectarea datelor, interpretarea acestora si explicarea in detaliu a modalitatii corecte prin care cercetatorii pot disemina rezultatele in comunitatea stiintifica si catre publicul larg.

Cele 32 de capitole, structurate in sapte parti, prezinta si analizeaza toate aceste etape, fiind un ghid complet pentru realizarea studiilor empirice cantitative. Cartea le este utila atat cercetatorilor, cat si studentilor din domeniile psihologie, stiintele educatiei, sociologie si asistenta sociala, masteranzilor, doctoranzilor sau profesorilor in proces de formare continua.

• Octav Sorin CANDEL • Mihai Curelaru • Loredana DIACONU-GHERASIM • Violeta ENEA • Andrei HOLMAN • Andrei-Vicenţiu LABĂR • Alexandra MAFTEI • Cornelia MĂIREAN • Nicoleta-Laura POPA • Simona POPUŞOI • Mihail-Radu ROBOTĂ • Alexandra ZANCU

În acest volum, care se doreşte o sinteză teoretică asupra domeniului, au fost grupate câteva teme importante ale manifestării agresivităţii şi violenţei în mediul şcolar, printre care: cauzele explicative ale violenţei, tipurile curent întâlnite, victima, agresorul, managementul disciplinei în şcoală, prevenirea si controlul fenomenului, precum şi impactul variabilelor socio-demografice asupra violenţei şcolare.

Lucrarea este o prezentare monografica a teoriei reprezentarilor sociale (domeniu al psihologiei sociale inca putin cunoscut in tara noastra, dar care tinde astazi sa ocupe o pozitie centrala in stiintele umane), ce va deschide si mai mult interesul cercetatorilor si studentilor din Romania pentru acest tip de abordare a socialului. Autorul prezinta trasaturile esentiale ale reprezentarilor sociale, analizeaza evolutia lor prin diferitele mecanisme de transformare si descrie principalele teorii si directii de dezvoltare stiintifica, precum si majoritatea cercetarilor romanesti in acest domeniu.

Cartea cuprinde studii reprezentative în domeniul cercetării reprezentărilor sociale, atât în spaţiul teoretic cât şi în cel metodologic. Sunt abordate, printre altele, metode şi tehnici de obţinere a datelor, modalităţi de prelucrare statistică a acestora, determinarea nucleului central al reprezentării şi validarea lui empirică.