Portret de absolvent

De mici, uneori chiar de la grăniţă, ni se adresează întrebarea ”Ce vrei să te faci când vei fi mare?”. E greu pentru un copil de 4-5 ani să aibă o imagine clară a unei profesii ce şi-ar dori să o îmbrăţişeze şi astfel răspunsul lui va fi influenţat de imaginea adultului ce i-a marcat în mod pozitiv existenţa până la acea vârstă. Fiind copil de cadre didactice ”am crescut„ în clasa tătălui meu, învăţător, motiv pentru care pot spune că ”am avut meseria în sânge” şi să afirm cu toată convingerea că ”de mică am vrut să mă fac Doamna”. Dar viaţa, vremurile, mi-au schimbat ”traiectoria” educaţională şi am ajuns, şi spun cu mândrie acest lucru, să fiu absolventa unuia din cele mai renumite licee din Iaşi, azi Colegiul ”C. Negruzzi”, profilul matematică-fizică. Și cu toate acestea rămăsese un dor ascuns în suflet: acela de a fi dascăl pentru cei mici. Oportunitatea de a-mi împlini visul a apărut mai târziu, când la Școala Normală ”Vasile Lupu” (azi Colegiul Pedagogic Iaşi) a fost infiinţată Școala Postiliceală cu dublă specializare învăţători-educatoare. Și-au pus amprenta asupra pregătirii noastre profesionale profesori de excepţie, metodicieni şi mentori de valoare în învăţământul normalist ieşean. Și astfel visul a devenit realitate, a prins contur şi am ajuns ”doamna învăţătoare”. Pasiunea pentru ştiinţele exacte s-a materializat prin susţinerea licenţei la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune.Cu toate aceste nu am renunţat niciodată la prima dragoste, învăţământul primar şi preşcolar, continuând să fiu dascăl pentru multe generaţii de copii.

Aveam senzaţia că ceva nu se implinise pe ”traseul profesional„ aşa că paşii m-au purtat spre master şi nu oriunde, ci la Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei, specializarea Politici şi management în educaţie deoarece îmi doream mai mult, voiam să ştiu ce înseamnă poilitici educaţionale, ce presupune să fii manager, cum poţi să dezvolţi instituţia din care faci parte, iar răspunsurile la aceste întrebări nu le puteam afla decât de la cei mai buni, de la profesori ce au pus în permanenţă formarea studentului sub semnul profesionalismului. Am avut şansa de a beneficia de formări din partea unor profesori de excepţie, ce mi-au deschis şi conturat noi orizonturi în tot ceea ce înseamnă managementul unei unităţi de învăţământ, comunicare intra şi interinstituţională, leadership educaţional.

Am înţeles, încă o dată, că dacă vrei să ai împliniri în viaţa profesională trebuie să ai o bază solidă, construită de cei mai buni mentori.